Recomandările de dietă trebuie personalizate, ținând cont de profilul de risc al pacientului, obiceiurile alimentare, caracteristicile culturale ale populației din care provine.
Bolile cardiovasculare sunt principala cauza de imbolnavire si deces in prezent, fiind responsabile de pana la jumatate din totalul deceselor . Bolile cardiovasculare arterosclerotice sunt pe primul loc atunci cand vorbim despre imbolnavire si mortalitate in tarile dezvoltate. Importanta alimentatiei in prevenirea acestei patologii este bine cunoscuta si exista numeroase studii care atesta aceasta legatura. Peste ¾ dintre bolnavi ar fi putut impiedica imbolnavirea adoptand un stil de viata sanatos, o cifra impresionanta si extrem de mare.
Factorii de risc cardiovascular sunt cei ce nu pot fi influentati – sexul, varsta, zestrea genetica – si factorii influentabili – colesterolul, hipertensiunea, arterita, tabagismul – sau controlabili – diabetul.
Studiul relatiei alimentatie – boli cardiovasculare ne-a permis sa afirmam cu certitudine rolul excesului de grasimi, al acizilor grasi saturati si al colesterolului alimentar in producerea aterosclerozei sau beneficiile consumului acizilor grasi nesaturati, al vitaminelor antioxidante C, A, E, al seleniului.
Intervenția nutrițională a fost amplu dezbătută încă din anii 1957, când Keys și colaboratorii au demonstrat în studiul Seven Countries Study, faptul că în zonele unde există un consum mare de alimente bogate în acizi grași saturați, subiecții au nivele crescute ale colesterolului seric, și astfel, o incidență crescută a patologiei cardiovasculare.
Cele mai de succes rezultate au fost prezentate în studiile bazate pe dieta mediteraneană (ex. Lyon Heart Study), care a constat într-o alimentație săracă în acizi grași saturați și bogată în legume, fructe, pește, ulei de măsline. Acest studiu a urmărit pacienții postinfarct miocardic timp de 27 luni și a constatat reducerea mortalității cardiovasculare cu 73%, cât și a riscului de apariție a infarctului miocardic non-fatal. Dieta mediteraneană este considerată un model sănătos de alimentație, bazat pe stilul alimentar specific zonei mediteraneene, cu precădere Creta. Incidența bolilor cardiovasculare și a cancerelor este foarte scăzută în această zonă, iar faptul pare că se datorează în principal cantităților de grăsimi nesaturate incluse în meniul zilnic. Uleiul de măsline și măslinele, dar și peștele sunt folosite ca principale surse de grăsimi, iar acizii grași esențiali și polifenolii (cu efect antioxidant) din aceste componente alimentare, interferează în multiple puncte cu procesul aterosclerotic, asigurând protecție cardiovasculară.
Astfel, studiul relației alimentație-boli cardiovasculare ne-a permis să afirmăm cu certitudine rolul excesului de grăsimi, acizilor grași saturați și al colesterolului alimentar în producerea aterosclerozei, cât și beneficiile consumului acizilor grași nesaturați, al vitaminelor antioxidante C, A, E și al seleniului.
Recomandările de dietă trebuiesc individualizate, ținând cont de profilul de risc al pacientului, obiceiurile alimentare, caracteristice culturale ale populației din care provine.
Deși bolile cardiovasculare continuă să fie principala cauză de mortalitate în lume, adoptarea unui stil de viața echilibrat, care să limiteze consumul de grăsimi saturate, acizi grași trans, colesterol, și care să promoveze activitatea fizică regulată, susținută de consumul alimentelor benefice din punct de vedere cardiovascular, ne poate asigura o viață lungă și lipsită de evenimente cardiovasculare.
Reducerea mortalității și a morbidității cardiovasculare prin intervenții preventive multifactoriale nefarmacologice este comparabilă cu cea obținută prin medicațiile care au capacitatea de a atinge și menține “țintele terapeutice” recomandate de ghidurile actuale de prevenție a bolilor cardiace. Efectul benefic al mijloacelor nefarmacologice de prevenție este multifactorial și influențează favorabil riscul cardiovascular global.
